Un eveniment de mare însemnătate pentru memoria locului, dar și pentru istoria culturală a județului Argeș, a avut loc zilele trecute la Căminul Cultural din Mârghia, pentru a marca 90 de ani de când ceata de călușari țărani din Pădureți și Mârghia au dus Călușul în lumea mare, reprezentând România la Festivalul Internațional de Muzică și Dans Tradițional de la Londra. Spectacolul din faimoasa sală Royal Albert Hall din Londra, în care călușarii argeșeni au uimit mapamondul cu jocul lor, coincide, în opinia etnologilor, cu momentul lansării Călușului în circuitul cultural universal. Pentru omagierea lor, Asociația civică Pro Mârghia a organizat un eveniment comemorativ, la care au fost invitați să participe urmașii, rudele, prietenii și toți cei care le păstrează vie amintirea. Secvențe și replici relatate cu fervoare de ziarele vremii și rămase celebre peste ani au fost evocate de specialiștii prezenți la aveniment: Cristi Mușa de la Institutul de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, prof. Florian Teodorescu și Alexandru Zamfir și Elena Iagăr din cadrul Grupului de monitorizare a Călușului pentru UNESCO, membri ai Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din Ministerul Culturii. Un moment aparte l-a constituit discursul profesorului Dumitru Constantin-Dulcan – medic neurolog și psihiatru – care a vorbit despre efectul vindecător al Călușului și despre locul ocupat de acest ritual străvechi în conștiința țăranilor de pe Valea Cotmenei. Cea mai puternică emoție au reușit să o transmită publicului doi cercetători britanici, Liz Melish și Nick Green, specializați în studiul muzicii și dansului tradițional din Europa Centrală și de Est, cu precădere România și Bulgaria, în momentul în care au proiectat fotografii și imagini video din 1935 cu călușarii argeșeni călătorind cu vaporul spre Londra sau din timpul spectacolelor susținute pe scenă și pe marile bulevarde ale metropolei londoneze.
Elementul surpriză a fost oferit de profesorul Florian Teodorescu, recunoscut în mediul academic drept unul dintre cei mai valoroși etnocoreologi români, domnia sa prezentând un manuscris din 1961, al cercetătorului mușcelean Gheorghe Popescu-Județ, în care se regăsesc 32 de figuri de Căluș din Pădureți, pe care s-a arătat dispus să le descifreze spre a fi transmise călușarilor copii din Lunca Corbului.
În încheierea evenimentului, călușarii copii din Ceata ”Tigrii Carpaților România” a Asociației Civice Pro Mârghia au susținut o demonstrație de joc călușăresc reconstituit de instructorul lor Bogdan Panțiru după filmul ”Călușarii din Mârghia, realizat de Studiooul cinematografic Alexandru Sahia în 1968. Ei au fost acompaniați la vioară de Cornel Țițirigă din Vlaici și la acordeon, de Ilie Prodan din Bărăști, amândoi din familii vechi de lăutari care odinioară le cântau, de Rusalii, călușarilor de aici. Nu în ultimul rând, copiii călușari au urcat prima dată scenă îmbrăcați în costume noi, lucrate integral manual de meșteri populari din Argeș, după piese vechi găsite în sat sau în muzeul local Casa Mârghienilor. Cămășile au fost cusute de Marilena Iosifaru – Tezaur Uman Viu din Cobeni, Argeș, la fel și turecii, pălăriile au fost decorate cu mărgele și cordele de Mirela Enaru – meșter popular din satul Jugur, Poienarii de Muscel, iar brâiele și betele au fost țesute de Izabela Ion, meșter popular din Câmpulung. Ansamblurile vestimentare, certificate de Filofteia Pally – expert național în Etnografie Românească, au fost achiziționate cu sprijin financiar acordat de Consiliul Județean Argeș, în urma unui concurs de proiecte câștigat de Asociația Civică Pro Mârghia.
Evenimentul omagial de la Mârghia este primul dintr-o suită de manifestări care urmăresc valorificarea activității cetei de călușari copii considerați acum continuatorii celor care au făcut istorie sub numele de ”Tigrii Carpaților România”. Dintre acestea amintim ”Călușul la firul ierbii” – ateliere de inițiere în joc călușăresc susținute de Bogdan Panțiru pentru copii din Lunca Corbului și Săpata și ”Călușul, la pas prin școli” – o amplă campanie de informare, conștientizare și promovare a Ritualului Călușului ca element de patrimoniu UNESCO și marcă identitară a județului Argeș.
De la stânga la dreapta:
Dr. Ion Tița-Nicolescu, cercetător științific la Muzeul Golești
Prof. Florian Teodorescu, Grupul de monitorizare a Călușului pentru UNESCO
Cristi Velea, directorul Festivalului „Călușul românesc” de la Caracal
Dr. Cristi Mușa, cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române.
Dr. Elena Iagar, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imateria din Ministerul Culturii, Florian Niță, urmașul lui Dumitru Bica – călușar la Londra și col. (rtg) Niculae Jianu, președintele Asociației Civice Pro Mârghia.
Liz Melish și Nick Green, cercetători britanici specializați in studiul muzicii și dansului tradițional din sud-estul Europei, in special România și Bulgaria.
Ceata de călușari copii „Tigrii Carpaților România”, instruită de Bogdan Panțiru.
Prof. Dumitru Constantin-Dulcan, fiu al satului Mârghia, și Filofteia Pally, expert național Etnografie românească.
Prof. Florian Teodorescu a recuperat de la Biblioteca Congresului american manuscrisele cercetătorului argeșean Gheorghe Popescu-Județ în care se regăsesc 32 de figuri din Călușul jucat la Pădureți in urma cu peste 50 de ani.
Dr. Cristi Mușa, Institutul de Etnografie si Folclor.
Tezaurele Umane Vii ale Argesului si meșterii populari care au realizat vestimentația călușarilor copii.
