În timp ce Mînzînă, Bughiu și Argentina (doamna fostă de AUR a culturii) ignoră Călușul argeșean, călușarii din Argeș obțin recunoaștere la cel mai înalt nivel, în cadrul Festivalului Călușul românesc de la Caracal. Ceata „Zorile” din Costești, condusă de vătaful Cristi Călin, a obținut aseară Trofeul la Caracal, iar ceata „Valea Cotmenei”, condusă de vătaful Bogdan Panțiru, a fost considerată revelația festivalului, fiind apreciată în mod deosebit de către specialiști pentru salvgardarea Ritualului Călușului în manieră modernă.
„In sfârșit Călușul dă semne de modernism, nu putem refuza asta!”, a declarat Silvestru Petac, doctor în etnocoreologie, președintele Grupului de monitorizare a Călușului pentru UNESCO.
Și pentru că la Secțiunea Căluș tradițional se joacă „totul sau nimic”, adică se acordă un singur premiu, respectiv Trofeul Festivalului, tot dr. Petac le-a propus organizatorilor introducerea în regulamentul de concurs, începând cu anul viitor, a unei Secțiuni dedicate soluțiilor inovatoare de salvgardare a Ritualului Călușului de tipul celor propuse de călușarii din ceata Valea Cotmenei, Argeș.
Asemenea înaintașilor lor, care în urmă cu 90 de ani, la Londra, lansau Călușul în circuitul cultural universal, călușarii din ceata „Valea Cotmenei” au dezbrăcat uniforma de soldat, îmbrăcămintea de fabrică sau haina de oraș și și-au pus straiele și opincile ca să joace călușul la Caracal, la fel cum o fac an de an, de Rusalii, în satele lor.
Ceata de călușari ”Valea Cotmenei” vine din sudul Argeșului, străveche vatră călușărească. A fost constituită recent, la strigarea vătafului Bogdan Panțiru, reunește tineri din Bârla și Stolnici, mutul din Hârsești și lăutarii din Bârla și nu este afiliată instițutional.
Demonstrația de Căluș tradițional susținută de călușarii din „Valea Cotmenei” în Parcul din Caracal, la a 54-a ediție a celui mai vechi Festival de Căluș din țară, a fost o demonstrație manifest pentru copiii din satele lor de baștină, cărora le transmit jocul moștenit din generație în generație, dar și un apel către cei care aleg și plătesc repertoriul, acompaniamentul muzical și vestimentația cetelor și ansamblurilor de călușari instituționalizate. Demersulor lor de salvgardare a fost susținut cu multă simpatie și dăruire de către mai mulți meșteri populari din Argeș, care le-au confecționat în timp record obiectele de port popular cu care ei și-au construit costumele specifice portului călușăresc de pe Valea Cotmenei.
Juriul Festivalului a apreciat modul în care ceata de călușari „Valea Cotmenei” aduce Ritualul Călușului în actualitate: modul de organizare a cetei, vestimentația, Mutul și recuzita, repertoriul etnocoreologic și acompaniamentul muzical live cu lăutari din sat. Nu în ultimul rând, secvențele din Ritualul Călușului argeșean, precum acelea în care femeile își aduc copiii ca să fie „jucați” în Căluș sau în care călușarii sar peste bebeluși sau peste oameni bolnavi au impresionat publicul, dovadă că Ritualul Călușului nu și-a pierdut caracterul taumaturgic.
