Luni, 6 iulie 2020, Cristian Gentea, director general al RATEN, a semnat Contractul Proiectului “ALFRED – Etapa 1, infrastructură de cercetare suport: ATHENA (instalație de tip piscină pentru experimente şi teste termohidraulice) şi ChemLab (laborator pentru chimia plumbului)”. Contractul pentru acest proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, domeniul Marilor Infrastructuri de Cercetare, în valoare de 20 milioane de euro, a fost semnat ]n prezența ministrului Fondurilor Europene, Ioan Boloş. Am dorit să aflăm mai multe despre proiect de la Cristian Gentea.
- Domnule director, ce înseamnă, pe scurt, acest proiect?
- Aș putea sintetiza totul astfel: România ajunge pe harta europeană a cercetării și face încă un pas important spre securitatea energetică. România, Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) şi Institutul de Cercetări Nucleare (RATEN ICN) de la Mioveni au făcut un pas important în domeniul energeticii nucleare, contribuind la susţinerea dimensiunilor Strategiei Energetice ale Uniunii Europene prin securitate şi eficienţă energetică, reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, cercetare, inovare şi competitivitate şi, în final, la atingerea priorităţilor Pactului ecologic european (The European Green Deal), care stabilește acțiunile menite să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.
- Care este rolul ICN Mioveni în acest program?
- În calitate de promotor al Programului Nuclear Naţional, bazându-se pe vasta experienţă dobândită în cei aproape 50 de ani de existenţă în implementarea de tehnologii nucleare şi de operare a unei infrastructuri unice în sud-estul Europei (reactorul TRIGA şi LEPI), ICN şi-a asumat implementarea demonstratorului ALFRED pe Platforma Nucleară de la Mioveni. Acest obiectiv nuclear va susţine viabilitatea tehnologiilor nucleare de Generație IV, bazate pe chimia plumbului (LFR = Lead Fast Reactor), gândite să satisfacă cerințele conceptului de dezvoltare durabilă a sistemului energetic, prin siguranţa în funcţionare (plumbul lichid nu are nevoie de presurizare, nu produce hidrogen sau alte gaze explozive), creşterea eficienţei în utilizarea resurselor de uraniu existente (de la 0,5% în centralele actuale, la circa 80%), a timpului de utilizare al acestora (cu peste 1.000 de ani) şi a minimizării cantităţii şi radiotoxicităţii deşeurilor radioactive rezultate (de 10 ori). Energia nucleară va contribui sinergic împreună cu sursele regenerabile la reducerea emisiilor de carbon şi atingerea, ȋn acest mod, a neutralității climatice.
- Din punct de vedere tehnic, în ce constă proiectul ALFRED?
- Proiectul ALFRED constă în realizarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare, testare, calificare, formată din 6 instalații suport (ATHENA, Chemlab, HELENA 2, ELF, Meltin Pot şi Hand’s ON), un Centru de coordonare şi de excelenţă european pentru tehnologia LFR ( Hub) şi reactorul de demonstrație ALFRED, însuşi. Prezentul proiect are menirea realizării primelor două instalaţii de cercetare suport (ATHENA şi Chemlab), pentru investigarea regimurilor termohidraulice și a mecanismelor chimice în mediu de plumb lichid. Prin dimensiunile sale (diam.=3.2 m, H=10 m, V=80.000 l) dar şi a condiţiilor de operare (p=2MPa şi T=450 grade C), instalaţia multifuncţională ATHENA va fi o premieră la nivel mondial, testarea componentelor/ echipamentelor/sistemelor pentru reactorul de demonstrație ALFRED realizându-se la scară reală, în condiţii similare cu acelea din funcţionare. Este un proiect de anvergură, ambițios, care vizează şi construcţia clădirii ce va găzdui instalaţiile, dar şi echipamentele din dotarea Laboratorului de chimia Pb.
- Care vor fi principalele beneficia?
- Proiectul ALFRED – Etapa 1 va produce beneficii într-o relație directă cu dezvoltarea științifică și tehnologică, crearea de locuri de muncă, stimularea economiei locale și regionale, stimularea educației și formării în domeniul tehnologiilor de Generatie IV (în special LFR), creșterea vizibilității și reputației comunității științifice și a comunitatii locale și regionale. Comunitatea științifică reprezintă principalul grup țintă, având în vedere adresabilitatea rezultatelor proiectului. Ea este alcătuită din comunitatea românească și cea internațională (datorită caracterul de acces deschis al infrastructurii de cercetare propusă). Impactul la nivelul României se va concretiza prin avantajele care derivă din implicarea specialiştilor români la dezvoltarea acestei tehnologii nucleare, cu toate beneficiile ce decurg din drepturile de proprietate intelectuală. ATHENA şi ChemLab, instalații de interes internațional, vor crea condițiile necesare pentru: păstrarea tinerelor talente în ţară, atragerea de cercetători în domeniul nuclear, creşterea cooperării internaționale, stimularea inovării şi aplicării tehnologice, proiectul având o componentă puternică în ştiinţele aplicate.
- Cum s-ar traduce în practică afirmația că proiectul va genera noi locuri de muncă?
- Realizarea celor două instalaţii va crea aproximativ 30 de noi locuri de muncă înalt calificate, pentru implementarea programelor de cercetare, testare, demonstrare, validare şi verificare, precum şi pentru operarea şi intretinerea instalaţiilor. Un număr mare de componente vor fi testate și calificate în scopul producției. Este de asteptat ca industria nucleară naţională să beneficieze de transferul tehnologic şi să preia fabricaţia unui procent de cel putin 50% din componente, în scopul eficientizării costurilor. De asemenea, se preconizează ca aproximativ 60% din contractele și licitațiile pentru construirea clădirilor civile să fie câstigate de companiile romanești din industrie. Orașul Mioveni va fi un beneficiar indirect, foarte important al construirii si operării infrastructurii de cercetare propuse. ATHENA și ChemLab vor aduce beneficii semnficative la nivelul comunității locale prin crearea de noi locuri de muncă, prin stimularea economiei locale și prin creșterea vizibilității și reputației comunității locale și a regiunii. În timpul construcţiei sunt estimate cel puțin 50 de locuri de muncă, iar acestora li se vor adăuga încă aproximativ 100 de locuri de muncă indirecte, 75% din ele ocupate de forţa de muncă locală sau regională.
- La ce urmări să ne așteptăm după implementarea proiectului?
- Acest prim pas în implementarea Proiectului ALFRED va fi urmat de alte proiecte pentru implementarea şi a celorlalte structuri de cercetare, iar punerea în operare gradată şi conectarea la reţea a demonstratorului sunt estimate în 2028.
- Ce înseamnă proiectul ALFRED pentru România?
- Amplasarea demonstratorului ALFRED în România, pe Platforma Nucleară Mioveni, va contribui semnificativ la: implementarea unei tehnologii de vârf şi consolidarea poziţiei RATEN şi ICN în sectorul energetic nuclear; atragerea de noi fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare suport; crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare: peste 300 în ICN şi peste 2000 pe orizontală; conectarea ţării noastre în grupul de lucru pentru reactorii de Generaţie IV; creșterea vizibilității și prestigiului comunității locale prin menționarea frecventă a infrastructurii în documente, articole științifice, prezentări, prin prezența în localitate a cercetătorilor din străinătate, prin menționarea infrastructurii în diseminarea rezultatelor importante și prin intermediul drepturilor de proprietate intelectuală.
