Mărețele realizări ale lui Dejanu la Muzeul Golești

Cum săptămâna viitoare urmează să înceapă evaluarea ultimului mandat de trei ani pe care Iustin Dejanu l-a avut la conducerea muzeului Golești, ne-am gândit să îi ajutăm puțin pe evaluatori să și facă o imagine cât mai completă asupra modului dezastruos în care acest individ a condus una dintre cele mai importante instituții culturale ale Argeșului. Nu suntem singurii care au făcut o asemenea evaluare. Ea a fost întocmită mult mai meticulos și de către contestatarii lui Dejanu, care au transmis-o chiar și prim-ministrului României. Bine, au transmis-o și președintelui Consiliului Județean, dar asta nu are mare relevanță deoarece, așa cum se știe, Dejanu și-a bătut joc de muzeul Golești cu larga susținere a Consiliului Județean, mai ales a ceferistului Bughiu, bucurându-se, în același timp, de nepăsarea lui Ion Mînzînă și de politica ciocului mic și a ochilor închiși practicată de Roxana Stoenescu. Dar, să revenim. Așa cum spuneam, Iustin Dejanu a reușit să ajungă unul dintre cei mai contestați manageri din cultura argeșeană, ultimul sau mandat fiind marcat de scandaluri puternice, de conflicte sociale iscate în cadrul muzeului (care s-au soldat cu reclamații transmise la Consiliul Județean, la Ministerul Culturii, la premierul României), scandalul demiterii unor angajați ai muzeului, care apoi au câștigat procesele în instanță, lupte puternice cu Sindicatul și multe altele. Pentru a fi cât mai sintetici vom enumăra aici o mică parte dintre acuzațiile care îi sunt aduse preferatului lui Bughiu, așa cum au fost ele trecute în reclamații:

  • îndepărtarea oamenilor cu competențe profesionale și promovarea unor persoane incompetente, puse în funcții doar pentru că erau foarte ușor de controlat permițându-i managerului să administreze muzeul după bunul său plac.
  • După îndepărtarea abuzivă a fostului administrator Aurelian Vidroiu (care între timp a câștigat în instanță procesul intentat muzeului), au crescut cheltuielile administrative prin achiziționarea de furaje, (nu se mai asigură furaje din cele 14 ha ale muzeului).
  • Lucrări de reparații făcute la prețuri aberante (miliarde de lei vechi pentru niște garduri de nuiele), lucrări care au fost executate cu o firmă deja cercetată într-un dosar;
  • Deși există case de patrimoniu prin acoperișul cărora plouă, s-a preferat să se execute lucrări de reparare a unor garduri la prețuri imense.
  • După îndepărtarea domnului Vidroiu, lucrările de reparații nu au mai fost făcute de către oamenii din administrativ, (exemplificăm aici lucrările de reparații la gardurile de nuiele pentru care s-au plătit peste 500.000 RON, lucrări despre care dl. Vidroiu susține că puteau fi făcute cu oamenii muzeului, cu o cheltuială de câteva mii de lei).
  • Cheltuirea nejustificată a banului public cu Târgul de Crăciun – un fiasco total: vreo 300 de vizitatori .
  • Din cauza prostului management s-au strâns munți de gunoaie lângă ferma de animale.
  • Prezența la program se face după bunul plac al d-lui director, fiind persoane plătite, care vin doar câteva zile pe lună, la serviciu, condica de prezență fiind semnată retroactiv.
  • închirierea spațiilor pentru evenimente prin S.C. Tanti Maria, care plătește muzeului chirie și a transformat muzeul în salon de evenimente, organizând aici nunți, botezuri, petreceri care țin până noaptea târziu, lăsându-se cu procese verbale ale Poliției.
  • Iustin Dejanu a plătit unei firme de modă pentru a scrie pe facebook-ul muzeului, pentru a face publicitate muzeului, în condițiile în care are secție de relații cu presa.
  • Plătește o salariată să aibă grijă de pisici, să cerșească mâncare de pisici pe facebook, să le hrănească și să le adăpostească în casele din muzeu.
  • În multe construcții din muzeu a început să plouă prin acoperiș, punând în pericol conservarea monumentelor, dar managerul a ales, așa cum am scris mai sus, să repare garduri de 500.000 lei.
  • Dejanu primește diurnă lunară pentru chirie, deoarece are buletin de Curtea de Argeș, deși are casă în Ștefănești, casă în care locuiește efectiv și care se află la 5 km de muzeu.
  • În ultimele luni, muzeul Golești a fost implicat, din cauza managementului defectuos al managerului Dejanu, într-un adevărat scandal de presă din cauza faptului că un cunoscut manelist a filmat o manea chiar în incinta bisericii de patrimoniu aflată în cadrul muzeului. Așa s-a ajuns în situația în care muzeul Golești a fost dat exemplu negativ în foarte multe publicații locale și naționale. Vă lăsăm, mai jos, câteva linkuri spre exemplificare:


https://argeslive.ro/manele-in-biserica-muzeului-golesti/


https://argesulonline.ro/recital-de-manele-in-biserica-muzeului-golesti-galerie-foto-video-mai-jos-de-atat-nu-se-poate/

https://www.g4media.ro/recital-de-manele-in-biserica-muzeului-golesti-la-mosia-boierilor-golesti-s-a-infiintat-prima-scoala-in-limba-romana-gratuita.html

https://www.b1tv.ro/eveniment/manele-in-biserica-din-curtea-muzeului-golesti-reactia-conducerii-1638350.html?uord=JTCpjEdysgDDWm5DZLo9IYOzQ8ksnPhART4hJ%3DHeuEdyiAhrKaSOMd2HJpXtPnMxugyWZGNHQWsLqFF7lRtMNDeOOgksJIOQ/-IslfhB/j-yWHXDhsChsToyKnSRNLtiV/Oy9Xoy


https://evz.ro/manea-filmata-intr-o-biserica-din-arges-conducerea-nu-au-avut-permisiunea-nimanui.html

https://saptamana.online/2025/11/04/recital-de-manele-in-biserica-muzeului-golesti-galerie-foto-video-mai-jos-de-atat-nu-se-poate/
Deși, în stilu-i caracteristic, managerul Dejanu s-a dezvinovățit spunând că nu știe nimic și s a angajat că va lua măsuri pentru a-l obliga pe manelist să șteargă clipul respectiv, clipul rulează și în momentul de față, având, numai pe YouTube, peste 6 milioane de vizualizări. Pentru ca penibilul să fie și mai mare, managerul a organizat, după acest incident, o sfeștanie cu trei preoți în biserica în care fusese filmat videoclipul de manele, lucru care n-a făcut altceva decât să aducă din nou muzeul în situația de a fi ridiculizat în presă.

  • Pentru prima dată în existența instituției, muzeul s-a aflat în situația de a rămâne fără acreditare, depășindu-se, din cauza indolenței managerului, termenele în care ar fi trebuit demarate procedurile necesare acreditării.
    Pentru a nu ne lungi foarte mult, ne oprim aici cu enumerarea dar nu putem să nu punem spre exemplificare niște fotografii pe care le-am primit, care arată superbul management pe care Iustin Dejanu l-a aplicat la Muzeul Golești. Uitați-vă la poze, pentru că, nu-i așa, o poză face cât o mie de cuvinte.
  • P.S. Poate, cine știe, se uită și cei de la Consiliul Județean. Ce părere aveți doamna Roxana Stoenescu? E frumos la Muzeul Golești? Că pe ceferistul șef al județului nu-l mai întrebăm, el e mult prea ocupat să se admire în oglindă. Iar pe domnul Mînzînă nu îndrăznim să-l deranjăm că dânsul e atât de ocupat să spele imaginea protejatei dânsului, prefecta Făcăleață, care se bălăceşte de dimineață până seara în mlaștina propriilor gafe, încât nu mai are timp de chestiile astea.
    În ceea ce-l privește pe președintele Consiliului Științific, acolo chiar nu avem nicio pretenție, că de la înălțimea domniei sale… nici nu se vede Muzeul de la Golești. Dacă marele artizan în ale managementului, Dejanu, va fi lăsat în continuare manager, atunci, așa cum se spune în popor, Dumnezeu cu mila! Să sperăm însă că muzeul ăla, care a fost batjocorit în toate felurile, va avea totuși parte de Deja Nu, nu de Deja vu!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *